Verbascum phlomoides - Lumânărică

Produsul vegetal este un drog colectiv, constituit din corolele și staminele recoltate de la speciile Verbascum phlomoides L., Verbascum thapsiforme Schrad. (sinonim Verbascum densiflorum), Verbascum thapsus și Verbascum speciosum din familia Scrophulariaceae, denumită popular lumânărică, coada vacii.
Speciile de Verbascum sunt bienale, ierboase, de 1,2-2 m, puternic pubescente. Frunzele sunt eliptice, iar florile sunt dispuse în raceme terminale protejate de o bractee.
Produsul vegetal se obține prin ciupirea corolelor (și a staminelor) în momentul înfloririi când se desprind ușor de pe inflorescență (raceme). Culoarea produsului vegetal uscat este galben-aurie, gustul dulce-mucilaginos, iar mirosul este ca de miere. 

Malva sylvestris - Nalbă de pădure

Produsul vegetal este constituit din florile recoltate de la specia Malva sylvestris L. și/sau de la Malva sylvestris subsp. mauritiana (L.) Asch. Et Graebn. din familia Malvaceae, denumită popular: nalbă de pădure. Recoltarea florilor se face în perioada înfloririi (mai-septembrie), când sunt complet deschise, pe timp însorit, după ce s-a ridicat roua. Florile au un receptacul puțin convex, acoperit de un caliciu format din trei bractee; caliciul este dublu, având 5 sepale pubescente, unite. Corola prezintă 5 petale libere, emarginate la partea superioară, mai lungi decât piesele caliciului. Staminele sunt numeroase, stigmatele fiind concrescute sub forma de coloană. În stare proaspătă florile au o culoare roz-violacee, cu vinișoare violete sau violet-închis, cu reflexe albastre (subsp. mauritiana); prin uscare culoarea lor devine albastră. Produsul este lipsit de miros, iar gustul este slab mucilaginos.

Althaea officinalis - Nalbă mare

Produsul vegetal reprezintă frunzele recoltate de la specia Althaea officinalis L. din familia Malvaceae, denumită popular nalbă mare. În literatura de specialitate se întâlnește și sub denumirea de Herba Malvae visci. 

Althaea officinalis L. este o specie ierboasă perenă, înaltă de până la 1,5-2 m, cu frunze lung pețiolate, cu limbul triunghiular sau triunghiular-cordiform, palmat-lobat, având 3-5 lobi și lobul terminal mai dezvoltat. Marginea este inegal dințată, nervurile sunt mai proeminente pe fața inferioară, iar ambele fețe sunt tomentoase, ceea ce le conferă un aspect catifelat la pipăit. Culoarea este verde-cenușiu-albicioasă, mirosul este slab caracteristic, iar gustul mucilaginos. Frunzele se recoltează fără pețiol, înainte de înflorire, în lunile iunie-iulie. 

Plantago indica

Plantago indica

Produsul vegetal reprezintă semințele recoltate de la specia Plantago afra L. (sinonim Plantago psyllum L. 1762 non 1753) și Plantago indica L. (sinonim Plantago arenaria Waldst. et Kit.) din familia Plantaginaceae. 

Se întâlnește în literatură sub denumirea de Pulicariae semen. Speciile sunt de origine mediteraneană.

Plantago afra L. și Plantago indica L. sunt specii anuale, cu frunze lanceolate și flori grupate în inflorescențe sub formă de spic. Semințele sunt mici, lucioase. Au o culoare brun-roșcată închis, gustul este mucilaginos și sunt lipsite de miros. 

Plantago ovata

Produsul vegetal (Plantaginis ovatae semen / Isaghulae semen) reprezintă semințele recoltate de la specia Plantago ovata Forssk (sinonim Plantago ispaghula Roxb.) din familia Plantaginaceae. Specia este originară din India și Iran, unde este cultivată pe scară largă. 

Este o plantă anuală, ușor pubescentă, cu frunze liniare și flori grupate în inflorescențe sub formă de spic. Semințele, ovale, având o lungime de 1,5-3,5 mm, prezintă pe fața convexă o pată ovală de culoare brun-roșietică; pe fața concavă, într-o adâncitură, este vizibil hilul. Culoarea semințelor variază de la slab roz la roșu-brun; gustul este mucilaginos. Dacă semințele se introduc în apă, acestea se umflă și se acoperă cu un strat de mucilag. 

Melilotus officinalis - Sulfina comună

Produsul vegetal este constituit din somitățile florale ale speciei Melilotus officinalis Pall. (sulfina comună) și/sau Melilotus altissima Thuill. (sulfina înaltă) din familia Fabaceae.

Melilotus officinalis ( L). Pall este o plantă bienală, erbacee, cu o tulpină ramificată care poate atinge 120 cm înălțime. Frunzele sunt alterne, trifoliate, cu margini fin dințate; au lungimi cuprinse între 1,5 și 3 cm. Florile, de tip papillionaceu, mici (nu depășesc 6 mm lungime), galbene sunt grupate în raceme. Fructele sunt păstăi indehiscente. 

Produsul vegetal este constituit numai din părțile superioare ale tulpinilor și nu trebuie să conțină fructe; are un gust sărat amărui și un miros aromat, caracteristic, de fân proaspăt cosit (cumarină).

Levisticum officinale - Leuștean

Produsul este constituit din rădăcinile speciei Levisticum officinale Koch. (Levisticum levisticum L.), familia Apiaceae,denumit popular leuștean. Este o plantă perenă, frecventă în cultură, robustă, de 1,5-2 m înălțime, cu frunze mari, 1-3 penat sectate și cu marginea serată, cele inferioare lung pețiolate, cele superioare aproape sesile. Florile, care apar în anul doi de vegetație, sunt grupate în umbele compuse și de culoare gălbuie. Organul subteran este reprezentat de un rizom gros care se prelungește cu o rădăcină pivotantă, prevăzută la rândul ei cu ramificații.
În scop medicinal se utilizează rădăcinile uscate și mărunțite în fragmente care au dimensiunile cuprinse între 1-1,5 cm și grosimea de 2-3 mm, deseori cu aspect poros, spongios, la interior. Culoarea este galben-bruna cenușie, gustul inițial dulceag aromat, apoi amar, iar mirosul este caracteristic aromat. 

Angelica archangelica - Angelica

Reprezintă rădăcinile (Angelicae radix) recoltate de la specia Angelica archangelica L., din familia Apiaceae, denumită popular angelică sau anghelină. Produsul vegetal se prezintă sub forma unor rădăcini ramificate, dure, cu numeroase striuri la suprafață, de culoare brun-negricioasă. Mirosul este aromat caracteristic, iar gustul iute. Recoltarea rizomilor cu rădăcini se face la sfârșitul verii - începutul toamnei (august-octombrie) sau primavara (aprilie-mai).

La recoltare trebuie avut în vedere posibilitatea confuziei cu Angelica sylvestris L., care se întâlnește, de asemenea în flora spontană și care se deosebește de Angelica archangelica, prin aceea că are tulpina purpurie și nu verde, nervurile de pe fața frunzei sunt fin păroase, iar florile, albe sau purpurii, sunt organizate în umbele semiglobuloase.

Ammi visnaga - Khella

Reprezintă fructele speciei Ammi visnaga Lam. (Daucus visnaga L., Apium visnaga Grantz.) din familia Apiaceae; în țările arabe este cunoscută sub denumirea de khella. 

Este o plantă anuală, erbacee, care poate atinge 80 cm înălțime. Frunzele sunt bi- sau tri penat sectate; au o culoare verde deschis. Florile sunt albe și grupate în umbele compuse. Fructele sunt diachene formate din două mericarpe, de regulă separate; sunt ovoide, recurbate și au suprafața neteda și glabra. Fiecare mericarp prezintă cinci coaste și șase valecule. Coastele sunt filiforme; în dreptul valeculelor se află bandelete îngroșate spre vârful fructului; în masa au culoare brun-cenușie. Au un gust slab amar și aromat, iar mirosul este ușor aromat. 

Ammi majus

Produsul vegetal (Ammi majoris fructus) reprezintă fructele recoltate de la specia Ammi majus L. din familia Apiaceae. Fructele sunt diachene prevăzute cu un stilopod alungit; coastele nu sunt proeminente, iar în dreptul valeculelor prezintă urmele unor coaste secundare. Au dimensiuni foarte reduse de 1-2 mm. sunt de culoare cenușie și prezintă numeroase verucozități pe suprafața. Nu prezintă miros, iar gustul este dezagreabil, ușor amar. 

Compoziție chimică:

 -furanocumarine;

-  flavonoide;

 - taninuri;

-  mucilagii;

 - ulei volatil. 

Podophyllum peltatum

 Reprezintă rizomii speciei Podophyllum peltatum L., din familia Berberidaceae.

Produsul vegetal se prezintă sub forma de fragmente de rizomi, de forma cilindrică, netede, drepte sau ușor recurbate, cu noduri proeminente din loc în loc și cu un capăt mai voluminos; la partea superioara se observă urma tijei aeriene sub forma unei cicatrici crateriforme. Fractura este netedă și făinoasă. Culoarea este cenușie, brună sau roșcată; gustul este amar, iar mirosul slab caracteristic. 

Podophyllinum/Podophylli rhizoma (podofilina) este o pulbere amorfă, de culoare galben-verzuie deschis până la brun deschis, cu aspect strălucitor sau mat; gustul este puternic amar, iar mirosul este asemănător celui de lemn dulce. 

Arctium lappa - Brusture, Lipan, Scaiul oii

Produsul vegetal este constituit din rădăcinile speciei Arctium lappa L. (Arctium majus Bernh.) din familia Asteraceae, denumită popular brusture, lipan, scaiul oii. Produsul vegetal se poate confunda cu rădăcinile speciei Atropa belladonna L. ( Familia Solanaceae - mătraguna) Este o plantă bienală care poate atinge 1 m înălțime, cu frunze acuminate, ovate și capitule constituie din flori tubulare roșietice înconjurate de bractee verzi care se termină printr-un apendice cu vârful ascuțit și încovoiat.

 Produsul vegetal este constituit din fragmente de rădăcini dure, fibroase, rugoase, cu zbârcituri longitudinale pe fața externă; are o culoare brună până la negricioasă. Gustul este dulceag-mucilaginos, apoi amar. 

Aesculus hippocastanum - Castan sălbatic, Castan porcesc

Produsul vegetal (Hippocastani semen) este constituit din semințele speciei Aesculus hippocastanum L. din familia Hippocastanaceae, cunoscută sub denumirea de castan sălbatic sau castan porcesc. Fructul, o capsulă cu numeroși spini, conține 1-3 semințe sferice, lucioase, grele și dure. Diametrul semințelor nu depășește 2-3 cm. la exterior au o culoare brun-castanie și prezintă o pată mare, albicioasă corespunzătoare hilului; la interior au o culoare alb-gălbuie sau alb-verzuie. Prezintă un gust amar, neplăcut și sunt lipsite de miros. 

Specia este originară din nordul Greciei, Iran, Caucaz, nordul Italiei și se cultivă în scop ornamental atât  în Europa, cât și în America de Nord.

Ginsengul - Stiați că...?

O serie de specii congenere ale ginsengului sunt utilizate în medicină:

-rădăcinile specie Panax quinquefolium  (Ginseng american); 

-rădăcinile de Panax notoginseng;

-rădăcinile specie sălbatice Panax japonicus (Ginsengul japonez). 

 Dependent de modul de prelucrare, după recoltare, există două sortimente de ginseng:

 - Ginsengul alb;

 - Ginsengul roșu. 

Panax quinquefolius

Ginsengul alb se obține prin supunerea rădăcinilor proaspăt recoltate unei operații de albire cu dioxid de sulf și apoi uscării la soare sau în etuve la 100 - 200° C. În acest mod rădăcinile devin de culoare alb gălbuie. 

Pentru obținerea ginsengului roșu, rădăcinile proaspete sunt supuse acțiunii vaporilor de apă la 120- 130 °C aproximativ 2-3 ore, iar apoi sunt uscate. Produsul vegetal cu aspect sticlos, prezintă o culoare roșietică (ca a caramelului). Avantajul ginsengului roșu este acela de a fi mai rezistent la atacul fungilor și viermilor.

Panax ginseng - Ginseng asiatic, Ginseng corean

Rădăcini de Ginseng

Produsul vegetal (Ginseng radix) este constituit din rădăcinile recoltate de la specia Panax ginseng C. A. Meyer, familia Araliaceae, denumită popular ginseng asiatic sau ginseng corean. În prezent plantele sunt extreme de rare în flora spontană a zonelor de origine; în acest moment, aproape toate rădăcinile de ginseng de pe piață provin din culturi realizate în China, Coreea, Japonia. Partea aeriană a specie este constituită dintr-o singură tulpină, anuală, de 30-60 cm înălțime (în cultură poate ajunge până la 90 cm). 

Planta înflorește la vârsta de 3-4 ani și posedă 3-6 frunze palmat compuse, de culoare verde închis, fiecare frunză având 5 lobi. Inflorescența este o umbelă simplă care prezintă 4-40 de flori, dependent de vârsta plantei și de condițiile pedoclimatice. Ginsengul înflorește în iunie sau iulie. Fructele mici sunt inițial de culoare verde, iar la maturitate roșii, conținând 2-3 semințe.

Solidago virgaurea - Splinuța, Vargă de aur

Reprezintă partea aeriană înflorita a speciei Solidago virgaurea L. din familia Asteraceae, denumită popular splinuță, vargă de aur. Produsul vegetal mai este întâlnit și sub denumirea de: Virgaureae herba.

Specia este întâlnită în zonele cu climă temperată din Europa, Asia, America de Nord și de Sud. Se recoltează în perioada de maximă înflorire (august/octombrie). 

Splinuța este o plantă perenă ce poate ajunge până la înălțimea de 1 m, prezintă frunze eliptice, sesile și dințate, iar florile de culoare galbenă sunt capitule grupate într-un racem compus.

Produsul vegetal este constituit din fragmente uscate de frunză, tulpină și numeroase flori galben-aurii prevăzute cu involucru caracteristic membranos; culoarea produsului este galben-brun-verzuie, iar gustul este ușor astringent, amărui și iute. 

Viola tricolor - Trei frați pătați, Panseluțe

Reprezintă somitățile înflorite (Violae Tricoloris herba) ale speciei Viola tricolor L. din familia Violaceae, denumită popular trei frați pătați, panseluțe. Specia este originară din zonele temperate ale Europei și Asiei, este cultivată pe scară largă în Franța și Olanda (principalul furnizor al produsului vegetal). Specia prezintă numeroase subspecii, varietăți și forme.

Planta, înaltă de 10-40 cm, prezintă tulpini fistuloase, acoperite cu peri scurți. Frunzele inferioare sunt lung pețiolate și ovat - triunghiulare, cele mijlocii prezintă un pețiol mai scurt decât limbul și sunt ovat-lanceolate, în timp ce frunzele superioare au pețiolul foarte scurt și sunt alungit-lanceolate. Florile, zigomorfe au un diametru de aproximativ 2 cm. Caliciul este constituit din 5 sepale. Corola, de aproape două ori mai lungă decât caliciul,  este formată din 2 petale superioare violete, galbene sau albe, 2 petale laterale, galbene sau albastre și o petală inferioară, galbenă cu 5-7 dungi de culoare închisă și margini violete, terminată cu un pinten lung în formă de cornet. Fructul este o capsulă dehiscentă. 

Produsul vegetal este lipsit de miros și prezintă gust mucilaginos, dulceag. 

Ononis spinosa - Osul iepurelui, Sudoarea calului

Reprezintă rădăcinile speciei Ononis spinosa L.,  din familia Fabaceae, având denumirea populară osul iepurelui, sudoarea calului. Specia este un subarbust spinos, cu tulpina de 30-80 cm înălțime, lignificată la bază, ramificată, prevăzută cu frunze de trifoliate.Florile, de tip papilionaceu, sunt dispuse spre vârful tulpinii, la bază unor bractee și sunt de culoare roz. 

Fructul este o păstaie. Rădăcinile de osul iepurelui (Ononidis radix) se recoltează toamna sau primăvara și se usucă; se prezintă sub forma unor bucăți cilindrice, ușor comprimate și răsucite, cu suprafață străbătută de striuri longitudinale, lungi de 20-30 cm, groase de 0,5-2 cm. Culoarea este brun-cenușie la exterior, galben-cenușie la interior; au miros slab, necaracteristic, iar gustul este la început dulceag, apoi amar, astringent. 

Specia, originară din Europa, vestul Asiei și Africa de Nord, este exportată astăzi de țările din Europa de Sud- Est.

Herniaria glabra - Feciorică, Săpunaș

Reprezintă părțile aeriene înflorite recoltate de la speciile Herniaria glabra L. (feciorică, săpunaș) și Herniaria hirsuta L. din familia Caryophyllaceae. Produsul vegetal (Herniariae herba) provine de la exemplare din flora spontană (Herniaria glabra L. crește în zonele temperate ale Europei și Asiei, Herniaria hirsuta L. este răspândită în zonele mediteraneene, nordul Africii și Europa Centrală). 

Plantă, anuală, bienală sau perenă, se prezintă sub forma de tufe  mici cu tulpina repentă, ramificată radiar; de fapt, toate părțile plantei au dimensiuni mici. Frunzele sunt întregi și opuse, iar florile sunt grupate în glomerule dispuse la axila acestora. La Herniaria glabra L. tulpina, frunzele și florile sunt aproape glabre și au  o culoare verde deschis, în timp ce la Herniaria hirsuta L. sunt puternic pubescente și de culoare verde-gri.
Mirosul este plăcut (asemănător celui de cumarină), iar gustul ușor înțepător. 

Glycyrrhiza glabra - Lemn dulce, Iarbă dulce

Reprezintă rădăcinile și stolonii specie Glycyrrhiza glabra L., familia Fabaceae, denumită popular lemn dulce, iarbă dulce, rădăcina dulce. Specia producătoare este ierboasă, vivace, cu rizomul și rădăcinile foarte dezvoltate, din care se desprind stoloni lungi, subterani. Tulpina este viguroasă, înaltă de până la 1,5 m, de obicei puțin ramificată; frunzele sunt lungi de 10-20 cm, de culoare verde intens, iar florile sunt de culoare violetă. Fructul este o păstaie indehiscentă, de culoare brună, prevăzută cu 3-5 semințe reniforme.

Calendula officinalis - Gălbenele,filimică

Produsul vegetal este constituit din florile cu sau fără receptacul recoltate de la specia Calendula officinalis L. din familia Asteraceae, denumită popular gălbenele sau filimică.
Alte denumiri populare: rujuliță, călinică.

Specia este erbacee, anuală, mai rar bienală. Frunzele sunt dispuse altern; sunt lipsite de pețiol, invers lanceolate și cu vârful rotunjit. Florile sunt grupate în antodii terminale formate din 15-40 flori ligulate, portocalii, dispuse marginal și numeroase flori tubuloase, de culoare galbenă, situate în centru. Ligulele  prezintă patru nervuri; receptaculul prezintă bractee ascuțite, de culoare verde. Fructele sunt achene cu țepi mici pe suprafață. Mirosul este aromat, iar gustul sărat-amărui.

Hedera helix - Iedera

Produsul vegetal reprezintă frunzele specie Hedera helix L., din familia Araliaceae, denumită popular iederă. Hedera helix L. este o liana care poate atinge 50 m lungime; tulpinile agățătoare, lignificate prezintă rădăcini (crampoane) la nivelul nodurilor. Florile au o culoare galben-verzui și sunt grupate în umbele terminale, mici și sferice; fructele sunt bace negre și globuloase. Produsul vegetal (Hederae folium) este constituit din frunze provenite de pe tulpini sterile și fertile; frunzele persistă ~ 3 ani. Pe ramurile sterile se găsesc frunze palmat-lobate cu 3-5 lobi triunghiulari, cardate la baza, coriacee, lucioase; frunzele de pe ramurile fertile sunt ovale, întregi.

Saponaria officinalis- Săpunariță, Ciuin

Produsul vegetal reprezintă rădăcinile recoltate de la specia Saponaria officinalis L., familia Caryophyllaceae, denumită popular săpunariță sau ciuin. 

Saponaria officinalis L. este o plantă erbacee, de 30-50 cm înălțime, perenă, cu tulpini drepte, puțin ramificate, cu frunze întregi, opuse, eliptice, concrescute la bază. Florile cu cinci petale albe sau roz sunt dispuse în inflorescențe terminale. Organul subteran este constituit dintr-un rizom, scurt, gros de 2 cm, de la care pornesc rădăcinile prevăzute cu numeroși stoloni.

Primula officinalis - Ciuboțica cucului

Produsul vegetal este constituit din rizomii și rădăcinile speciilor Primula veris L. sinonim Primula officinalis (L.) Hill. și Primula elatior (L.) Hill. din familia Primulaceae, cunoscute sub denumirea populară de ciuboțica cucului, Primula elatior (L.) Hill se mai numește țâța vacii.

Cele două specii sunt plante erbacee, perene, înalte de 15-30 cm. 

Frunzele, dispuse în rozete bazilare, sunt ovale sau eliptice, cu marginea inegal dințată, ondulată și nervație reticulată; limbul se îngustează într-un pețiol aripat. Florile, pentamere, sunt grupate în inflorescențe umbeliforme terminale. Caliciul este campanulat, persistent; corola, gamopetală. 

Primula veris L. prezintă flori de culoare galben-portocalie, în timp ce la Primula elatior (L.) Hill. florile sunt alb-gălbui; fructul este o capsulă.

Cynara scolymus - Anghinare

 Reprezintă frunzele (recoltate înainte de înflorire) speciei Cynara scolymus L., din familia Asteraceae, denumită popular anghinare. Specie de origine mediteraneană se recunoaște ușor după florile roșii-violacee grupate în calatidii cu axă cărnoasă. Frunzele sunt bipenat-sectate cu segmentele terminate în spini; pe fața superioară sunt glabre, iar pe cea inferioară pâslos-tomentoase. Au o lățime de 6-7 cm și o lungime de până la 50 cm; pe fața superioară au o culoare verde închis, iar pe fața inferioară culoarea este verde-cenușie chiar verde-argintie. Gustul este amar, iar mirosul lipsește.