Ammi visnaga - Khella

Reprezintă fructele speciei Ammi visnaga Lam. (Daucus visnaga L., Apium visnaga Grantz.) din familia Apiaceae; în țările arabe este cunoscută sub denumirea de khella. 

Este o plantă anuală, erbacee, care poate atinge 80 cm înălțime. Frunzele sunt bi- sau tri penat sectate; au o culoare verde deschis. Florile sunt albe și grupate în umbele compuse. Fructele sunt diachene formate din două mericarpe, de regulă separate; sunt ovoide, recurbate și au suprafața neteda și glabra. Fiecare mericarp prezintă cinci coaste și șase valecule. Coastele sunt filiforme; în dreptul valeculelor se află bandelete îngroșate spre vârful fructului; în masa au culoare brun-cenușie. Au un gust slab amar și aromat, iar mirosul este ușor aromat. 

Compoziție chimică:

- furanocromone (kelina, visnagina, kelinolul, kelolul, kelenina, amiolul, visamiolul);

- piranocumarine (samidina, dihidrosamidina, visnadina);

-  furanocumarine (xantotoxina, amidina);

- visnaginona;

- kelinona;

- derivati flavonici;

- ulei volatil;

- lipide;

- proteine. 

Acțiune:

 În medicina tradițională a țărilor arabe au fost utilizate ca:

- diuretice;

- spasmolitice;

- antihelmintice. 

Produsul vegetal dezvoltă efecte:

-spasmolitice (la nivelul coronarelor, bronhiilor, tractului gastrointestinal, biliar și urogenital);

-  diuretice. 

 Indicații:

- extractele din Ammi visnagae fructus, kelina si visnadina cresc irigarea coronariană cu îmbunătățirea circulației la nivelul miocardului motiv pentru care se utilizează în special ca antianginoase. 

 Kelina:

a) dezvoltă proprietăți spasmolitice la nivelul bronhiilor, coronarelor, tubului digestiv, căilor biliare, căilor renale; 

b) în doze de 100 mg de trei ori pe zi p.o (administrare orală) sau 80-300 mg i.m.(intramuscular) a fost frecvent prescrisă în:
-  bronșită spastică sau astmatiformă,
- astm bronșic;
- angina pectorală;
- colici biliare;
- colici renale; 

- utilizarea sa este limitată de efectele adverse - somnolență,cefalee, greață, voma, inapetență;
- în ultimii ani se folosesc tot mai mult derivații de semisinteza ai kelinei, mai puțin toxici și cu un profil farmacocinetic mai avantajos. 

c) studii intreprinse în ultimele decenii au evidențiat eficienta kelinei în vitiligo și psoriazis. 

Visnadina

 a) are proprietăți spasmolitice și coronarodilatatoare;
 b) în plus după administrarea visnadinei, crește nivelul sangvin al acizilor grași liberi astfel dovedind o intensificare a metabolismului energetic; efectul spasmolitic este de trei ori mai intens decât cel indus de papaverină.

 c) se utilizează în tratamentul anginei pectorale și a miocarditei. 

 Reacții adverse:

- apar la administrarea îndelungată (reacții pseudoalergice, icter colestatic reversibil, creșterea transaminazelor serice) a preparatelor conținând extracte sau substanțele pure a impus restrângerea utilizării acestora doar în tratamentul unor forme de afecțiuni obstructive respiratorii.

Mod de utilizare: 

Pe piața farmaceutică există medicamente care condiționează:

 1) extracte din fructe de Ammi visnaga Lam. - sub forma unor drajeuri (30 mg extract de păducel, 54 mg extract din Ammi visnagae fructus standardizat la 5 mg kelina); se recomandă 2 drajeuri de 3 ori pe zi. 

 2) substanțe pure - sub forma unor tablete fiind de 35 și respectiv 100 mg visnadină / tabletă; în crize se recomandă 100 mg de trei ori pe zi, iar în terapia de întreținere se administrează 35 mg de 3-4 ori pe zi. 

Bibliografie: 

1.  Ubeda A., Tejerina T., Tamargo J., Villar A., J., Pharmacy & Pharmacology, 1991, pag. 43, 46.

2. Stănescu U., Hăncianu M., Miron A., Aprotosoaie C., 2004 - Plante medicinale de la A la Z; Monografii ale produselor de interes terapeutic, vol. I : A-I, pag.  42-45