Arctostaphylos uva-ursi - Strugurii ursului

Produsul vegetal (Uvae Ursi folium) reprezintă frunzele speciei Arctostaphylos uva-ursi L. (sinonim Arbutus uva-ursi), familia Ericaceae, denumită popular strugurii ursului. 

Specia crește doar în Emisfera Nordică; în țara noastră este ocrotită prin lege, fiind interzisă recoltarea (din cauza exploatării neraționale din trecut). 

Frunzele relativ mici (lungime 2 cm, lățime 1 cm) sunt ovale, spatulate, groase, pieloase, coriace și cu suprafața lucioasă. Prezintă un pețiol scurt, marginea limbului este întreagă. Pe fața inferioară, nervurile secundare se anastomozează formând o rețea caracteristică. 

 Culoarea produsului este verde deschisă, lucioasă pe fața superioară și mată pe fața inferioară. Gustul este amar, astringent și nu prezintă miros. 

Compoziția chimică

-derivați glicozidați ai hidrochinonei 

-arbutozida (5-15 %), metil-arbutozida; 

-hidrochinonă în cantități mici;

-piceozida; taninuri galice și catehice;

-acizi polifenolcarboxilici; 

-flavonoide - hiperozida, izocvercitrozida; 

-derivați terpenici (acid ursolic, uvaol, lupeol); 

-monotropeina (structura iridoidică glicozidată). 

Acțiune 

-proprietățile antiseptice la nivelul căilor urinare ( mai ales la nivelul vezicii). 

-acțiunea antimicrobiană se manifestă asupra următoarelor microorganisme: Staphylococcus aureus, Bacillus subtilis, Escherichia coli, Mycobacterium smegmatis, Shigella sonnei, Shigella flexneri. 

Indicații 

-micțiuni dureroase, cistite, uretritele, pielitele, catarul acut asociat cistitelor. 

Reacții adverse 

-prezența în cantitate mare a taninurilor, atit în produsul vegetal cât și în extractele utilizate, conferă gustul amar și astringent; pacienții cu afecțiuni gastrice și copii manifestă ca efecte adverse grețuri și vărsături. Administrarea preparatelor din frunze de strugurii ursului determină colorarea urinii în verde. 

Contraindicații 

-sarcină (acțiune uterotonică) 

Mod de utilizare 

-se administrează sub forma extractelor apoase - o linguriță de pulbere de frunze se aduce în două căni de apă la fierbere; extracția continuă la cald, la foc mic, până cantitatea de apă se reduce la jumătate. - se poate prelucra sub formă de macerat (o linguriță de produs vegetal/ o cană de apă/ 6-12 ore ) când cantitatea de taninuri extrasă este mai mică, astfel preparatul fiind mai ușor de tolerat. - se administrează 3-4 căni (200 ml) infuzie/macerat pe zi și o cană seara la culcare.

-sub formă de pulbere sau extractele intră în compoziția unor preparate industriale. 

Bibliografie:

1. Fronhe D., Z. Phytotherapie , 1986, p. 7, 45. 

2. Kastner U., Foliaca, 1999, p. 4,4. 

3. Robert S., J. Pharm. Belg., 1988, p. 41, 40. 

4. Wolters B., Deutsche Apotheker Zeitung, 1999 p. 139 

5. Stănescu U., Miron A., Hâncianu M., Aprostosoaie C., 2004, Plante medicinale de la A la Z: Monografii ale produselor de interes terapeutic, Vol. II: J-Z , pp. 583-586