Levisticum officinale - Leuștean

Produsul este constituit din rădăcinile speciei Levisticum officinale Koch. (Levisticum levisticum L.), familia Apiaceae,denumit popular leuștean. Este o plantă perenă, frecventă în cultură, robustă, de 1,5-2 m înălțime, cu frunze mari, 1-3 penat sectate și cu marginea serată, cele inferioare lung pețiolate, cele superioare aproape sesile. Florile, care apar în anul doi de vegetație, sunt grupate în umbele compuse și de culoare gălbuie. Organul subteran este reprezentat de un rizom gros care se prelungește cu o rădăcină pivotantă, prevăzută la rândul ei cu ramificații.
În scop medicinal se utilizează rădăcinile uscate și mărunțite în fragmente care au dimensiunile cuprinse între 1-1,5 cm și grosimea de 2-3 mm, deseori cu aspect poros, spongios, la interior. Culoarea este galben-bruna cenușie, gustul inițial dulceag aromat, apoi amar, iar mirosul este caracteristic aromat. 

 Compoziție chimică:

- ulei volatil (3-butilftalida etc.);

- cumarine (bergapten, umbeliferona, psoralen);

- acid cafeic;

- acid ferulic;

- acid angelic;

- acid izovalerianic;

- acid benzoic;

- β-sitosterol glucozida; 

- din rădăcinile proaspete s-a mai izolat falcarindiolul (o poliacetilenă). 

 Acțiune:

- acțiune diuretică; 

- efectul diuretic se datorează uleiului volatil;

- medicina tradițională utilizează Levistici radix drept stomahic și carminativ; efectul este similar cu cel dezvoltat de fructele de țelina și se datorează conținutului în ftalide care cresc secreția gastrică și salivară 

(din acest motiv se utilizează și la prepararea băuturilor de tip bitter și lichior); 

- emenagog și fluidifiant al secrețiilor în afecțiuni respiratorii catarale. 

 Indicații:

- se recomandă pentru reducerea edemelor membrelor inferioare prezentând acțiune diuretică;
- se utilizează și la prepararea băuturilor de tip bitter și lichior.

Contraindicații: 

- afecțiuni renale inflamatorii (efectul iritant local al uleiului volatil);

Reacții adverse:

- prezența furanocumarinelor poate prezenta un factor de risc pentru fotodermatoze. 

Mod de utilizare: 

- ceaiul de rădăcina de leuștean se prepară din 1,5-3 g produs vegetal peste care se aduc 150 ml apă fierbinte; se acoperă vasul și se lasă în contact 10-15 minute după care se filtrează; 

- pentru acțiunea diuretică se administrează 2-3 căni pe zi;

- pentru efectul stomahic se recomandă un ceai cu jumătate de ora înainte de masă. 

Bibliografie: 

1. Genius O. B., Deutsche Apotheker Zeitung, 1981, pag. 121, 386.

2. Schimmer O., Planta Med., 1983, pag. 47, 49 

3. Segebrech S., Schilcher H., Planta Med., 1989, pag. 55, 572.

4. Stănescu U. Miron A.,, Hăncianu M., Aprotosoaie C., 2004 - Plante medicinale de la A la Z; Monografii ale produselor de interes terapeutic, vol II: J-Z, pag. 348-350.